Cum s-a transformat un exercițiu austriac într-o dezinformare în masă

„Pană de curent în Europa. Vine apocalipsa!” a fost titlul ce a ocupat primele pagini în tabloidele de CanCan.

Informația care a încins spiritele, dată de Antena 3, duminică seară, circula deja de două zile în online-ul românesc, din site în site, precum scena hilară a telefonului fără fir din filmul lui Mălăele, „Nunta mută”.

Ministerul austriac al Apărării începea, pe 30 septembrie, o campanie de instruire a populației pentru a ști cum să reacționeze în situația în care s-ar putea produce o potențială pană de curent majoră.

Debutul campaniei este marcat pe Instagram de Klaudia Tanner, deținătoarea portofoliului Apărării, însoțită de un comentariu prin care spune că o „pană de curent este o întrerupere a energiei, a infrastructurii și a aprovizionării la nivel european – este un risc realist și, în același timp, subestimat. ,,Prin urmare, scopul nostru este să îmbunătățim rezistența republicii noastre în ansamblu!”

Informația ajunge în presa românească patru săptămâni mai târziu și ceea ce era o supoziție pentru campania de avertizare din Austria devine o certitudine pentru presa din România.

„Există o serie de legende și de mituri urbane care au ideea de pregătește-te de ce e mai rău, adaptează-te, fă rezerve de resurse absolut fundamentale. Ele au într-o anumită măsură o funcție constructivă în sensul în care îi pregătesc pe cei care cred în ele să depășească astfel de dificultăți, dar evident că există și o serie de probleme extrem de grave pe care le creează astfel de mituri sau povești”, explică sociologul Barbu Matescu cum a fost posibilă propagarea extrem de rapidă a unui astfel de narativ.

Cum ne ferim de fake-news

Cum informația a fost preluată de majoritatea televiziunilor și presei mainstream riscul de a pica victima dezinformării este extrem de mare. Specialiștii în dezinformare spun că, mai ales în cazul unor știri cu impact major, este bine să parcurgi câțiva pași pentru a te asigura că nu ajungi să crezi informații false.

• Caută informația în mai multe surse independente
• Caută informația pe site-uri oficiale
• Dacă este o știre preluată din presa străină, încearcă să găsești știrea inițială
• Încearcă să vezi părerile experților în domeniu legat de subiect

Ultima pană de curent majoră în Europa a durat două ore și a avut loc pe 4 noiembrie și a afectat peste 15 milioane de clienți ai Uniunii pentru Coordonarea Transportului de Energie Electrică din Germania, Franța, Italia, Belgia, Spania și Portugalia.

Acțiunile imediate luate au împiedicat ca perturbarea să se transforme într-o întrerupere de curent la nivel european. Cu un an înainte, SUA și Canada, au experimentat și ele o pană de curent care a avut printre cauze erori umane și probleme de software.

Întreruperea cu energie electrică a durat între câteva ore și câteva zile, în funcție de regiune. Iar în octombrie 2021, o pană de curent a afectat Libanul timp de 24 de ore după ce a rămas fără combustibil, pe fondul crizei economice și financiare.

În România, ultima pană de curent majoră a fost înregistrată în 1977, pe 10 mai. Timp de 5 ore întregul sistem național a fost oprit și pagubele s-au ridicat la 1 miliard de dolari. Cauza a fost o eroare umană.