Cum social media și lipsa de educație civică pot influența viitorul democratic al unei țări

Alegerile prezidențiale din 2024 au adus în prim-plan o realitate greu de ignorat: tehnologia și algoritmii pot redefini peisajul democratic, iar educația deficitară a alegătorilor poate amplifica acest efect. Scandalul legat de TikTok, unde candidatul surpriză Călin Georgescu a fost promovat masiv, a scos la iveală vulnerabilitățile unui electorat mai degrabă reactiv decât proactiv.

O victorie pe TikTok, nu în dezbateri

Călin Georgescu, a reușit să atragă un procent semnificativ al voturilor, bazându-se pe o strategie concentrată pe TikTok. Platforma a permis promovarea masivă a mesajelor sale populiste, folosind algoritmi care amplifică conținutul emoțional și polarizant. Totuși, imediat după ce rezultatele au fost anunțate, mulți dintre alegători au început să-l caute online pentru a afla cine este cu adevărat acest candidat.

Acest comportament ridică întrebări serioase despre modul în care deciziile electorale sunt luate. Alegătorii au fost atrași de mesajele simpliste, dar captivante, fără să analizeze competențele sau istoricul candidatului, ceea ce reflectă nu doar puterea social media, ci și o lipsă de informare generalizată.

Manipularea digitală și costurile ei

Succesul neașteptat al lui Georgescu nu a venit fără un preț. Crearea de conturi false, promovarea plătită și angajarea echipelor de marketing digital au necesitat, probabil, investiții de sute de mii sau chiar milioane de euro. De asemenea, au fost eliminate peste 10 milioane de conturi suspecte de pe TikTok, ceea ce sugerează o posibilă orchestrare intenționată a influențării opiniei publice. În absența unor reglementări clare pentru social media, aceste practici pot destabiliza procesul democratic.

Educația, cheia unui electorat informat

Un alt factor esențial în această ecuație este educația civică și politică a alegătorilor. Lipsa gândirii critice și a cunoștințelor despre sistemul democratic face ca mulți români să fie vulnerabili la mesaje manipulatoare. Deși frustrarea socială și dezamăgirea față de partidele tradiționale joacă un rol important, alegerile bazate pe emoție și nu pe rațiune demonstrează o problemă structurală.

Soluții pentru viitor

Pentru a preveni situații similare în viitor, România trebuie să adopte măsuri concrete:
• Introducerea educației civice și media în școli, pentru a forma cetățeni capabili să analizeze critic mesajele politice.
• Reglementarea platformelor sociale, astfel încât algoritmii să nu mai favorizeze dezinformarea sau conținutul extrem.
• Campanii naționale de informare, pentru a educa publicul despre importanța unei alegeri informate.

TikTok nu este singurul vinovat. Fenomenul reflectă o criză mai profundă în societatea românească, una care poate fi rezolvată doar prin investiții pe termen lung în educație și responsabilitate socială. România are nevoie de mai mult decât algoritmi – are nevoie de cetățeni conștienți și implicați.

Ce crezi, poate fi acesta un punct de plecare pentru schimbare?