Anxietatea: boala secolului XXI. Vârstă de debut și curs. 

Tulburările de anxietate, inclusiv tulburarea de panică cu sau fără agorafobie, tulburarea de anxietate generalizată, tulburarea de anxietate socială, fobiile specifice și tulburarea de anxietate de separare, sunt cele mai răspândite tulburări mintale și sunt asociate cu costuri imense de îngrijire a sănătății și o povară mare a bolii. Conform unor anchete mari pe populație, până la 33,7% din populație este afectată de o tulburare de anxietate în timpul vieții. Au fost demonstrate subrecunoașterea și subtratarea substanțială a acestor tulburări. Nu există dovezi că ratele de prevalență ale tulburărilor de anxietate s-au schimbat în ultimii ani. În comparațiile interculturale, ratele de prevalență sunt foarte variabile. Este mai probabil ca această eterogenitate să se datoreze diferențelor de metodologie decât influențelor culturale. Tulburările de anxietate urmează un curs cronic; in orice caz, există o scădere naturală a ratelor de prevalență odată cu înaintarea în vârstă. Tulburările de anxietate sunt foarte comorbide cu alte tulburări de anxietate și alte tulburări mentale.

Vârsta de debut și curs

Studiile prospective sugerează că tulburările de anxietate sunt cronice, adică pacienții pot suferi de tulburarea lor de ani sau decenii. Totuși, asta nu înseamnă că o tulburare de anxietate durează permanent tot restul vieții pacientului. Tulburările de anxietate încep în copilărie, adolescență sau vârsta adultă timpurie până când ating un apogeu la vârsta mijlocie, apoi tind să scadă din nou odată cu înaintarea în vârstă.

Tulburările de anxietate sunt cele mai răspândite tulburări psihice. Potrivit anchetelor epidemiologice, o treime din populație este afectată de o tulburare de anxietate în timpul vieții. Sunt mai frecvente la femei. În timpul vârstei mijlocii, prevalența lor este cea mai mare. Aceste tulburări sunt asociate cu un grad considerabil de afectare, utilizarea ridicată a asistenței medicale și o povară economică enormă pentru societate. Deși există tratamente psihologice și farmacologice eficiente pentru tulburările de anxietate, multe persoane afectate nu contactează serviciile de sănătate pentru tratament, iar dintre cei care utilizează aceste servicii, un procent mare nu este diagnosticat corect sau nu li se oferă tratament de ultimă generație. Nu există dovezi că ratele de prevalență s-au schimbat în ultimii ani. Diferențele în ratele de prevalență găsite în diferite țări și culturi se pot datora diferențelor de metodologie mai degrabă decât factorilor specifici culturii. Comorbiditatea ridicată se găsește în rândul tulburărilor de anxietate și, respectiv, între tulburările de anxietate și alte tulburări psihice. Studiile epidemiologice pot ajuta la planificarea programelor de tratament și prevenire și, de asemenea, ne pot ajuta să înțelegem mai bine etiologia acestor tulburări.